Seismul, pentru toți reprezint ă fric ă, frica de a ne urca cu ascensorul și de a coborî datorit ă gravitației, unicile persoane care privesc un pic altfel lucrurile, sunt desigur - Inginerii.
Dac ă s ă încercam s ă facem un pronostic asupra ce ar urma în Chișinau dup ă un seism cu M 7 sau 7.5+, atunci ceea ce ar urma s ă vedem/simțim nu e tocmai ceea ce tare ne-am dori, într-un cuvînt - jale.
S ă încercăm s ă lămurim careva aspecte referitor la posibilitatea coborîrii cu gravitația.
Cît de tare urmeaz ă s ă fim "deplasați" pe orizontal ă depinde:
- Magnitudinea (M) seismului, adîncimea focarului și, nu în ultimul rînd - intensitate - ceea ce simte structura noastra (intensitatea este "diferența" dintre magnitudinea propriu-zis ă a focarului și ceea ce ajunge la fundația noastr ă).
- Rigiditatea construcție/clădirii - cu cît rigiditatea este mai mare - cu atît deplasările pe vertical ă sunt mai mici (desigur aici nu trebuie de neglijat totodata și masa, detalii puteți vedea într-o analiz ă mai veche de a mea).
- Tipul solului de sub fundația structurii, nivelul apelor subterane (solurile saturate sunt mai periculoase).
În concluzie: nu trebuie s ă ne fie fric ă de faptul cît de tare putem fi "deplasați", fiindc ă nu asta dicteaz ă faptul coborîrii noastre cu ajutorul gravitației, ci anume careva factori priviți numai în ansamblu, rigiditatea construcției, magnitudinea și tipul solului, anume ei sunt factorii care dicteaz ă dac ă v-a intra sau nu în rezonan ță structura nostra - corespunzator prabușirea. Deci, dou ă structuri/edificii cu rigidit ăț i diferite (una presupunem with ă e din blocuri mari prefabricate și alta e din cadre cu umplutur ă) care se afl ă la o distan ță mic ă una de alta (cîteva zeci de metri), probabilitatea with ă numai una singur ă v-a fi avariat ă grav/se v-a prăbuși este foarte mare.
